Am ajuns in capitala Tibetului, Lhasa, un oras imens, complet altfel decat Nyalam, Shigatze,Latse care, prin comparatie, sunt biete satuce uitate de lume. De fapt, in asta si sta frumusetea lor.Dincolo de modernismul fortat adus de chinezi intre niste oameni care traiesc alta cultura, alta realitate, propaganda galbena n-a putut sa innabuse spiritul tibetan. Desi templele sunt saracite de multe artefacte, inca se mai pastreaza acel "nu stiu ce" al localnicilor.
Potala, cel mai vestit templu tibetan, Jukhang- templul mama ai budismului tibetan, locuri magice de pelerinaj, au reusit sa tina in picioare acea stare de neclintire mobila pe care o are o trestie in furtuna.
Aici ne-am despartit de Tenzin, ghidul tibetan care ne-a suportat cu stoicism toate pretentiile si nemultumirile de occidentali comozi, facandu-si datoria pana la capat, cu o forta pe care nu i-o banuiam.
Un comentariu:
pe Tenzin(g), il mai chema cumva si Norgay? ;)
Trimiteți un comentariu